Pe vatra Pesceanei, vatră de istorie şi legendă, s-au zămislit nenumărate comori folclorice.

La sfârşitul secolului al XIX-lea istoricul Nicolae Densuşianu întreprinde o cercetare pentru cunoaşterea „tradiţiunilor istorice şi anticităţile ţerilor locuite de români”. Pentru aceasta el alcătuieşte două chestionare care sunt publicate în 1893 si 1895. Răspunsurile obţinute cu prilejul acestor investigaţii folclorice sunt folosite de istoric pentru alcătuirea monumentalei lucrări „Dacia preistorică” (1913).

În Vâlcea sunt cercetate 26 de comune. Din Cermegeşti(de care aparţinea şi satul Pesceana) răspunde la primul chestionar (15 martie 1894), Ion Mihăescu.

Pe Valea Pesceanei, la Olteanca, poposeşte în verile anilor 1912-1915 seminaristul Gh. N. Dumitrescu-Bistriţa, devenit peste timp unul dintre cei mai mari folclorişti români, conducătorul revistei Izvoraşul (1919-1940). Aici, mărturisea el „am fost străbătut de fiorul frumuseţii producţiilor populare”.

Atunci a cules „Alei codrule fârtate”, „Fir-ai bade blestemat”, „Mărită-te mândra mea”. La şcoala satului a deprins meşteşugul valorificării folclorului, făcând primele culegeri „în teren”.

Imaginea profesorului C. Popian este încărcată de emoţie şi trăire sufletească deosebită. „Când cânta dl. Popian doina:

„Foaie verde matostat

Fire-ai bade blestemat

M-ai iubit şi m-ai lăsat”

tot cerul se cobora la noi pe pământ, aşa cânta de frumos şi era aşa frumoasă doina aceasta de blestem”.

Aceste deplasăripe Valea Pesceanei „au fost primele cursuri pe care singur le-am făcut furişându-mi în suflet încetul cu încetul dragostea pentru folclor”.

Despre Valea Pesceanei, tradiţiile sale folclorice, vorbeşte şi scriitorul Valeriu Anania – mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Crişanei (născut în comuna Glăvile): „cu mult înainte de a fi citit în cărţi despre Iancu Jianu, eroul oltean îmi era cunoscut din versurile mamei, care cânta frumos în tinereţile ei, versuri pe care le va fi ştiut şi de la taică-său, popa Ion Mărgăritescu din Amărăşti, coborâtor din strămoaşa Mărgărita, păstrată-n amintire prin aceea că la vârsta de 110 ani torcea până la miezul nopţii..”.

Multe nume topice din Pesceana au istorie milenară. Ele sunt încărcate de legende, amintesc de bogate tradiţii folcrorice.

Râpa Cărămizii: aminteşte de vestita cetate dacică. Evocând această vatră legendară, învăţătorul P. Ionescu de la Școala Dăești, comuna, Dăești, plasa Otăsău, comunica Revizoratului școlar Vâlcea la 20 decembrie 1873: „... pe drumul vechi ce merge de la Râmnic la Craiova, se află Dealul Cărămizilor, vecin cu comuna Roești. Acest deal se numește astfel de către țărani, pentru fărămiturile de cărămidă răspândite pe dânsul; zic bătrânii că în acest deal a fost cetate de Romani...”

Platoul „Culmea Vâlcului” (484 m), despre care legendă spune că s-au dus lupte grele între unguri și cnezatul român Farcaș. De aici și numele oe care îl mai are „Culmea Farcaș”. Platoul „La scaun” este tot un important loc istoric.

Mai la sud de aceste locuri legendare, s-a ridicat o triță, numindu-se „La Troiță”, în amintirea luptelor desfășurate pe aceste meleaguri străvechi.

Izvorul Boului. Locul de unde izvorăște Pesceana.

Cuca Ciorii. În nordul Pesceanei. Aici și-a așezat Mihai Viteazul tabăra, în drumul său spre Ardeal. Printre căpitanii săi se află și vestitul Cioară, cel care va da numele satykyu din apropiere - Ciorăști (Comuna Șirineasa).

La scaun. Un alt punct cu rezonanță istorică din comuna Pesceana.

Se presupune că aici a poposit în 1389 Mircea cel Bătrân. A stat o noapte.

Haiducii. Prin codrii din apropierea comunei Pesceana hălăduiau vestiții haiduci: Dragu, Terente și Munteanu. Tot cu ei, a „lucrat” și haiducul Scăpău (Gheorghe Iordache). Localnicii îi atribuise acest nume pentru că a scăpat de mai multe ori de urmărirea poterei.

Cotoșmanul din apropiere, cu codrii săi seculari, a fost un loc prielnic de adăpost și de odihnă al haiducilor.

„Frunză verde odolean

Cel haiduc Petre Vâlcean

Care șade-n Cotoșman

E gazda haiducilor

Vremea Râurenilor”

Amintirea haiducului Dragu este cunoscută în întreaga zonă: Pesceana-Cerna.