Istoric

Pesceana, pământul său, adăpostesc comori de mare valoare istorică – mărturii geto-dacice. Cetatea dacică de la Râpa Cărămizii ne aminteşte despre existenţa multimilenară a locuitorilor acestor ţinuturi.

Despre această cetate dacică pomeneşte la 1885 A. Gorjan în geografia sa: „Lângă Cerna la defileul Cărămizilor se văd urmele unei vechi cetăţi.”

Şi alte locuri din Pesceana sunt încărcate de istorie şi legendă. „La Războaie” (satul Negraia) este un punct fierbinte ce ne povesteşte de „bătălia” dusă de români contra turcilor.

La „Cuca Ciorii” (valea Pesceanei) şi-a stabilit Mihai Viteazul tabăra. Pornise pe marele drum al înfăptuirii Unităţii Provinciilor Româneşti. Cu viteazul voievod a plecat pe calea fără întoarcere şi un fiu al locului – căpitanul Cioară.

Prin codrii seculari ai Pesceanei şi Cotoşmanului au hălăduit cetele haiducilor Dragu Terente şi Munteanu.  Satul Ursoaia s-a numit cândva Puşcăşeşti – aşa cum este menţionat într-un document din secolul al XVIII-lea.

Atestarea documentară a localităţii datează din timpul lui Radu de la Afumaţi (1526).

Cântecul văii Pesceanei are valori aparte subliniate de cercetările întocmite încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, de către istoricul Nicolae Densuşianu. Tot aici marele folclorist Gh.N. Dumitrescu – Bistriţa mărturiseşte că „am fost străbătut de fiorul frumuseţii producţiilor populare. Atunci am cules „Alei codrule fârtate”, „Fir-ai bade blestemat”, „Mărită-te mândra mea”.

Valea Pesceanei a dat culturii române câteva personalităţi de mare valoare: Valeriu Anania, Elena Marinescu, Ion Ştefan Abagiu, Ion Marinescu – scriitori, Marin Predescu – cercetător biblioteconomie, Marin Popa folclorist, Marin Brânaru folclorist, dirijor şi compozitor. 

În 1906 se înfiinţează comuna Pesceana.